Un medic român explică de ce lanțul instituțiilor fentate de “chirurgul cu 8 clase” este mult mai mare decât s-a vehiculat: Orice medic ştie câte cozi a avut de suportat, câtă birocrație – Sanatate

Da mai departe
1Shares


​Pe la câte instituții trece de fapt un absolvent de Medicină pentru documentele și autorizațiile necesare pentru a ajunge să profeseze, cum sunt legate între ele toate aceste avize și de ce șansele ca o instituție din acest lanț să elibereze documentele necesare fără hârtiile eliberate de la celelalte instituții sunt zero? – Vlad Dima, medic medic primar neonatolog la Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie Filantropia din București și vicepreşedintele Comisiei pentru medici a Federaţiei Sanitas, cea mai mare federație sindicală din sistemul sanitar, a explicat, pentru HotNews.ro, care sunt toți pașii prin care trece un viitor medic (de la Ministerul Sănătății și instituțiile din subordine până la Poliție, ANAF și companii de asigurări) și de ce cazul a stârnit “multe frustrări şi nemulţumiri” în rândul medicilor români.

Medicul Vlad Dima atrage atenția că “niciun medic cu acte în regulă nu poate obţine cu atâta uşurinţă autorizaţiile necesare pentru a pune în practică actul medical – niciun medic cu facultatea de medicină terminată, cu rezidenţiatul încheiat, cu examenul de medic specialist absolvit! Orice medic ştie câte cozi a avut de suportat, câte acte a avut de xeroxat, câte cereri de completat, câte replici de genul ‘programul nostru se încheie la ora 14, reveniţi în altă zi’ a îndurat până când a reuşit să obţină diploma de medic specialist, dreptul de liberă practică, codul de parafă şi asigurarea de malpraxis obligatorie desfăşurării activităţii medicale “.

Medicul Vlad Dima a explicat, pentru HotNews.ro, cât de lung este drumul unui medic român de la ieșirea din facultate până a obține toate documentele și autorizațiile necesare și cum nicio instituție responsabilă din acest lanț nu acceptă, în mod normal, să elibereze aceste documente fără hârtiile de la celelalte instituții, ceea ce face aproape imposibil de explicat ușurința cu care un italian cu 8 clase a ajuns să opereze cu acte aproape în regulă în România.

Medicul Vlad Dima mai spune că, în urma acestui caz, “Putem să bănuim că mai sunt implicate și alte instituții. Mă tem că din toată tevatura asta o să iasă la suprafață o mare caracatiță, care o să scoată în evidență multe verigi slabe ale sistemului în afara de Direcția de Sănătate Publică, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, Colegiul Medicilor. Mă tem că ce vedem noi, acest caz, este doar vârful icebergului și eu tare mă tem că mai există și alte cazuri.”

Pașii prin care trece un medic român, din facultate până la obținerea tuturor documentelor necesare pentru a profesa, explicați de medicul Vlad Dima pentru HotNews.ro:

1. Să o luăm în primul rând cu școlarizarea, care este esențială – pe mine m-a intrigat cel mai mult cum un individ cu 8 clase a putut să facă așa ceva. Școlarizarea înseamnă: în afara de cei 12 ani de școală și liceu pe care îi face toată lumea, facultatea de Medicină are 6 ani, pe urmă rezidențiatul variază de la 3 ani pentru medicii de familie până la 6 ani pentru specialitățile chirurgicale – ceea ce înseamnă că acel individ ar fi trebuit să facă 6 ani de rezidențiat după facultate. Iar după terminarea rezidențiatului nu devii automat specialist, ci trebuie să dai un examen de medic specialist.

2. Abia după ce ai dat acel examen de specialist, Ministerul Sănătății îți eliberează diploma de medic specialist și poți să începi să prestezi activitate medicală pe cont propriu. În rezidențiat poți să lucrezi în spital, dar nu ești pe cont propriu, nu ai dreptul de a vedea singur pacientul, îl poți vedea doar sub surpavegherea unui medic primar sau unui cadru didactic.

3. Apoi, începe birocrația: în ordine, trebuie să obții diploma de medic specialist care se eliberează de regulă în jurul datei de 4-7 ianuarie de catre Ministerul Sanatatii, în anul care urmează examenului de medic specialist, pe urmă depui actele la Colegiul Medicilor și se eliberează acel certificat de liberă practică undeva între două săptămâni și o lună. Certificatul de liberă practică trebuie vizat anual de Colegiul Medicilor.

4. Apoi, trebuie să obții codul de parafă. Altă distracție, alte cozi. Trebuie să depui niște acte la Direcția de Sănătate Publică, iar la DSP trebuie să aștepți pentru codul de parafă. Dacă ai noroc ți-l dă rapid, uneori s-a întâmplat să fie eliberat și pe loc, dacă nu, tot așa, de ordinul a o săptămână – două, până când ești chemat să îți ridici acel cod de parafă. Numai că, atenție, acel cod de parafă și se eliberează doar dacă ai un contract de muncă cu o unitate sanitară. Deci tu, între timp, după ce ți-ai obținut diploma de medic specialist și dreptul de liberă practică, trebuie să te îngrijești să obții un contract undeva, pentru că altfel nu poți să obții codul de parafă.

5. Pentru a definitiva dosarul de acte pentru angajare trebuie sa ai, obligatoriu, asigurare de malpraxis. Polița de malpraxis trebuie reînnoită și ea anual.

Este posibil ca acea diplomă prezentată de cetateanul italian sa fie falsă, dar asta trebuie stabilit de catre organele de cercetare. Mai grav, am văzut astăzi la televizor că ministrul Educației a spus că acea diplomă a fost echivalată în România. Păi cum a fost echivalată acea diplomă în România din moment ce acel individ nu are pregătirea necesară?

6. Și cum a obținut el codul de parafă, din moment ce el trebuia să aibă un contract cu o unitate sanitară? Și atenție, acea unitate sanitară, ca să facă contract cu tine, trebuie aiba toate toate documentele mai sus mentionate. Spun din experiență, pentru că am mai lucrat și eu la privat, și când lucrezi la privat trebuie să prezinți diploma de absolvire a facultății, diploma de medic specialist, foaia cu codul de parafă, asigurarea de malpraxis – cum i-au făcut asigurare de malpraxis acestui individ, din moment ce el nu era medic?

7. Mai este o problemă: la angajare în unitățile medicale ți se cere și cazierul (eliberat de Poliție – n.red.). La concurs pe post într-o unitate sanitară ți se cere cazierul. Acest individ, având cazier în altă țară membra UE, cum a putut prezenta cazier la angajare?

8. Cum au făcut ei contractul de colaborare cu acest medic și cum și-a facut el PFI ? Cu niște falsuri? (Spitalul Monza a recunoscut public că a avut o colaborare cu falsul medic italian – acesta a efectuat la Monza o intervenție chirurgicală pentru o pacientă adusă chiar de el – n.red.) La contract de colaborare, acesta presupune că tu, ca medic – medicul este profesie liberală, ca și arhitectul, ca și avocatul – tu, ca medic, trebuie să ai un PFI. PFI-ul este o formă de organizare, ca și PFA-ul, ca și CMI-ul. Pentru a obține certificat de la ANAF pentru PFI trebuie să demonstrezi cu acte că ești medic în specialitatea respectivă.”

Medicul Vlad Dima mai spune că “Putem să bănuim că mai sunt implicate și alte instituții. Mă tem că din toată tevatura asta o să iasă la suprafață o mare caracatiță, care o să scoată în evidență multe verigi slabe ale sistemului în afara de Direcția de Sănătate Publică, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, Colegiul Medicilor. Mă tem că ce vedem noi, acest caz, este doar vârful icebergului și eu tare mă tem că mai există și alte cazuri.”

El se întreabă și “Ce argument este acela că i-a fost eliberată codul de parafa din milă? Hai să mergem și noi de milă, să vedem dacă ne dau.”

“Unde sunt acum asociațiile de pacienți? De ce toată lumea tace? Acum era momentul cel mai potrivit să iasă și să spună cum au fost puse în pericol viețile pacienților, dar nu zice nimeni asta. Nicio asociație de pacienți nu am văzut să iasă la rampă. Pacientele care au ieșit să spună că au fost mutilate de acest fals medic de ce nu au ieșit până acum?”, adaugă medicul Vlad Dima.

Medicul Vlad Dima își dorește ca “Acest caz să fie pedepsit exemplar pentru a descuraja orice tentativă viitoare şi orice complicitate prin ignoranţă sau superficialitate a unor autorităţi total nepregătite pentru situaţii de acest gen!”



Sursa

قالب وردپرس

Da mai departe
1Shares