Romania – tara primitivismului intelectual

Da mai departe
1Shares



Dragnea, Dancila, Teodorovici, Nicolicea, Iordache, Codrin Stefanescu, Serban Nicolae. Toate aceste nume, dar nu numai ele, au in comun ceva care ii leaga unul de altul, ca un cordon ombilical: mediocritatea.

De la fiecare in parte si de la toti la un loc emana discursul sfertodoct al omului care vrea sa te mitralieze cu vorbele, intrucat stie ca nu are argumente convingatoare, iar idei are si mai putine.

Convingatoare i se par numai vocabularul de maidan si limbajul ca la usa cortului, ca sa nu mai amintesc de dezgustatorul gest al unui deputat caruia nu i-a rosit obrazul, cand a incercat sa-si spuna opinia prin lexiconul degetelor, iar partidul nu l-a judecat in niciun fel. Merge, ca sutem majoritari!

Primitivismul intelectual si stilul grobian

In opinia mea, nici domnul Dragnea, seful acelui deputat, nu se situeaza mai prejos, cand isi trateaza un coleg si fost bun prieten cu apelativul de sobolan, doar pentru ca acesta i-a intors spatele dupa ce fusese tradat si umilit in modul cel mai ordinar. In politica, suporti chiar si tradarea, dar numai pana la un numit punct.

Iar Liviu Dragnea depasise punctul respectiv intr-un mod insidios si cu o seninatate care aminteste de cuvintele intelepte rostite candva de istoricul Nicolae Iorga: “Sarpele e odios nu pentru ca musca, ci pentru ca se ascunde ca sa muste”.

De doamna Dancila nu mai vorbesc, la domnia sa primitivismul e in floare, iar sfertodoctismul exalta de indata ce deschide gurita sa vorbeasca liber si fara textul dinainte scris cu grija, de catre consilierii sai. Mi se pare mai putin probabil ca ar avea curajul sa si-l scrie singura, daca ne luam dupa aforismul lui Titu Maiorescu, conform caruia “cine vorbeste gresit, acela sigur gandeste dezastruos”.

Trebuie sa recunoastem insa ca nici evidentul primitivism intelectual al doamnei Dancila, nici stilul grobian al domnului Dragnea nu se compara cu bombele proletcultistului Eugen Orlando Teodorovici, lansate anume ca sa scoata bani din piatra seaca, sa-i aduca pe toti la buget si sa umple visteria cu venituri.

Taxa pe lacomie si impoziutul pe fumarit

Nu voi aminti aici respectivele bombe, cu totii ne aducem aminte cum a dat cu oistea in gard cam de fiecare data, dar ma voi opri negresit la recenta “taxa pe lacomie”, mai nastrusnica decat multe altele.

Primitivismul nu consta in faptul ca a nascocit o aiureala, ci in acela ca transforma aiureala in lege si incearca sa ne-o impuna noua ca buna, luandu-ne pe noi de prosti.

Taxa pe lacomie? Cred ca se cutremura profesorii de la ASE, care l-au invatat stiinta economiei pe domnul Orlando si carora nu le-a trecut prin cap ca poate ajunge cineva pana acolo, incat sa inventeze una ca asta doar de capul lui (poate si al doamnei Viorica), fara sa se consulte cu expertii tarii.

Am auzit de “taxa pe valoare adaugata”, “impozit pe venit”, “impozit pe profit”, “impozit pe teren” chiar si de “impozit pe fumarit” am auzit si de “impozitul pe barba” adoptat de tarul Petru I in Rusia, dar asta cu lacomia e prea de rasul curcilor. Nici fanariotilor nu le-a trecut asa ceva prin cap.

Nici nu-ti vine s-o pronunti, iar unii, deranjati de denumire, i-au zis “taxa Orlando”. Nici nu pare a fi o masura economica. A aparut din senin, fara un studiu prealabil, fara o cercetare, ca o simpla lozinca populista, de tipul “sa-i ardem pe ghiftuiti, mama lor de imbuibati!”.

Proletcultistul Teodorovici a cam intarziat cu cateva decenii. Este prea tinerel ca sa-si aduca aminte de anii ’50, cand tancurile sovietice aduceau proletariatul la putere in Romania. Atunci, guvernul Petru Groza stabilea exact in acelasi stil, cu de la sine putere si fara studiu de impact “impozitul pe inavutire” sau “taxa scolara pe origina sociala”.

Aceasta din urma te ingrozeste numai cand auzi de ea. Pentru copiii unor personalitati din lumea intelectuala interbelica, niste Orlanzi de pe vremea aceea au stabilit o taxa de scolarizare, aproape imposibil de platit. Fara taxa, nu erai primit la facultate. Parintii isi vindeau bunurile ca sa suporte taxa, altii abandonau disperati in timp ce reprezentantii proletariatului de la putere isi spunea in gand “mama lor!”.

Cel mai ciudat este insa faptul ca ciudata taxa nu urmarea sa aduca venituri la buget sau sa aplaneze inechitati. Era numai modul prin care noii potentati ai vremii, comunistii, incercau o rafuiala cu ceea ce mai ramasese din vechile elite: profesori, politicieni, demnitari, academicieni, industriasi.

Empatica doamna prim ministru

Cu cine se rafuieste astazi domnul Teodorovici? Cu bancile, cu investitorii privati, cu multinationalele, chiar si cu Banca Nationala. Pardon, domnule ministru al Finantelor, ati pornit pe un drum deja umblat, si cu care altii au dat de mult cu oistea in gard!

Fara indoiala, “taxa pe lacomie” este o dovada de primitivism intelectual, ceva care dovedeste ca foamea de bani este mare (si stim de ce), iar pe domnul Teodorovici nu-l duce capul sa-i gaseasca o solutie economica si atunci ne plaseaza una metaforica: “taxa pe lacomie”.

Cu asta incearca primul finantist al tarii sa-i dea de veste saracului ca a descoperit bagheta fermecata, cu care va lua banii dn punga bogatului, ca s-o indestuleze pe cea a saracului. Derizorie logica pentru un economist!

Parca-i vad pe domnii Dragnea, Dancila sau Tariceanu fracandu-si mainile: “Bravo, Orlando, bine ai adus-o din condei. Sa-i taxam pe cei care sug sangele poporului!”.

De altfel, nici domnul Tariceanu nu este strain de primitivismul intelectual. N-a inventat el “statul paralel”? N-a nascocit “binomul”? Nu arunca tiribombe in Jusitie? Nu ataca statul de drept, cu un primitivism pe care l-ar invidia chiar si Ana Pauker?

Am mai amintit niste nume la inceputul acestor randuri, dar acum mi se par nesemnificative. Primitivismul la varf nu este punctual. Are tendinte de generalizare. Se lateste pe masura ce trece timpul, iar doamna prim ministru a avut chiar lipsa de decenta sa declare in fata publicului ca nu o preocupa sa vorbeasca prea corect, acest detaliu fiind compensat cu o calitate generala a domniei sale si anume empatia.

Vrem o tara educata cu oameni needucati?

Asta chiar este o formula din limbajul de lemn. N-am cum sa vorbesc corect acolo unde ma poate verifica pana si un copil de clasa a patra, dar dispun de o uriasa empatie, pe care nu mi-o poate masura nimeni cu nimic. Halal!

Iar daca premierul nu este preocupat de sine insusi, atunci ce sa mai vorbim de ceilalti? De vreo doi ani, daca nu mai mult, avem parte numai de ministri care nu se pot lauda nici cu autostrazi, nici cu scoli, spitale, cultura, pregatire, profesionaliasm, cu nimic decat cu empatia cea nemasurabila.

Ce poate fi mai elocvent, decat faimosul ministru al Educatiei care pronunta “genunche”, inclocuit cu altul care pronunta “pamblica”, iar acesta inlocuit la randul sau cu o doamna care a dat de pamant cu propriul ei caracter, umilindu-se la maximum pentru a putea musca dintr-o modesta momeala?

N-as fi dat aceste exemple daca faptele s-ar petrece la Ministerul Apelor, al Energiei sau in alta parte. Dar sa instalezi in Ministerul Educatiei persoane corijente la gramatica sau la caracter, asta nu se poate decat intr-o lume de trogloditi, acolo unde nimic altceva nu conteaza decat numai interesul, servilismul si obedienta.

De aici inainte, totul este explicabil. Cum sa ai promovati la bacalaureat intr-o societate unde chiar si ministrii ar cadea daca s-ar prezenta? Cum sa formezi o generatie educata, cand insusi ministrul Educatiei – va rog sa-mi ietati expresia – “pune botul”?

Cum sa formezi altfel de generatie decat una primitiva intr-o lume unde tezele de doctorat sunt plagiate cu duiumul, iar institutiile statului se fac ca cerceteaza cazurile pana cand acestea se prescriu sau pana obosesc comisiile si instantele, tot cercetandu-le?

Cum sa iesi din acest primitivism intelectual cand insusi noul ministru al Educatiei isi permite sa declare in public ca problema plagiatului in lucrarile doctorale nu-l preocupa, intrucat este una minora?

Cum poti numi altfel decat primitivism intelectual situatia unui guvern unde un ministru poate fi permutat fara probleme din domeniul muncii in cel al transporturilor sau cel al dezvoltarii, desi, la baza, persoana respectiva este licentiata in litere, iar opinia publica o cunoaste mai mult ca primar decat ca profesionist in ceva?

Si cum poti califica altfel decat primitivisme intelectuale discursurile doamnei Dancila in fata europenilor, unde se plange ca proprii cetateni si-ar critica tara, cand de fapt ei ii critica numai pe dansa, Guvernul pe care il conduce si partidul primitivist al carui membru este.

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.



Sursa

قالب وردپرس

Da mai departe
1Shares