Omul care a introdus în România testul poligraf: “Psihopații înșală detectorul de minciuni”

Da mai departe
0Shares

Tudorel Butoi, omul care a introdus in Romania, in premiera, sistemul poligraf in 1977, a vorbit amplu pentru realitatea.net, inainte ca Gheorghe Dinca, suspectul in cazul crimelor de la Caracal, sa fie supus detectorului de minciuni. Tudorel Butoi a facut mai multe dezvaluiri pentru site-ul Realitatea. Printre altele, a spus ca este gresita folosirea acestei proceduri in actualul stadiu al anchetei,fiindca pe parcursul anchetei suspectul “se incarca emotional”, iar rezultatele nu mai sunt cele dorite. Mai mult, parintele poligrafului in Romania a precizat, fara echivoc, ca un psihopat poate insela cu usurinta detectorul de minciuni.

Ajuns la 70 de ani, Tudorel Butoi, fost sef al laboratorului psihologic de detectie a comportamentului simulat la Politia Capitalei, om cu peste 40 de ani de practica in domeniul criminalisticii si cel care a introdus in premiera la noi testul poligraf, a decis sa vorbeasca pentru realitatea.net, cu o zi inainte ca Gheorghe Dinca, suspectul in cazul crimelor de la Caracal, sa fie supus probei cu detectorul de minciuni.

Desi, la inceputul discutiei, a precizat ca este “inchis si ermetic” si ca nu poate oferi raspunsuri la anumite intrebari, Tudorel Butoi a acceptat, pe parcurs, sa se deschida si sa ofere informatii importante, nu doar pentru realitatea.net, ci pentru toti cei care vor sa inteleaga despre ce este vorba in cadrul unui test poligraf, denumit popular detector de minciuni.

– Buna seara, de la realitatea.net va sunam, Cristian Otopeanu ma numesc. Va deranjez in legatura cu cazul crimelor de la Caracal, mai precis in legatura cu testul poligraf pe care suspectul Gheorghe Dinca il va efectua maine.

– Da, va rog…

– Mai intai, va rog sa ne spuneti, pe intelesul cititorilor, ce presupune testul poligraf.

– Testul poligraf presupune inregistrarea si monitorizarea unor reactii emotionale, puls, tensiune arteriala, respiratie toracica si abdominala, reactivitatea electrodermica, in conditiile in care se prezuma ca individul care ascunde fapte infractionale, deci cel care minte, se prezuma, deci, ca ar avea reactii emotionale la raspunsurile sale de negare a faptei create de teama de detectie, el intrand intr-un presupus algoritm de descarcare emotionala.

Din acest motiv, se realizeaza judicios teste care contin intrebari de sacrificiu, intrebari ale complexului de vinovatie, intrebari neutre, intrebari critice sau relevante si intrebari de control. Si va rog sa ne oprim aici, nu mai dam din casa, ca vine prostalaul la testarile cu poligraful, il invata avocatul dupa mintea lui, de regula haotica si lipsita de competente, si realizeaza un comportament confuz, haotic, daca as incepe sa va descriu intrebarile.

– Am inteles, dar totusi va rog sa ne oferiti mai multe detalii legate de procedura de lucru.

– Vulnerabilitatea detectorului rezida din aceea ca monitorizeaza stresul emotional, care este rapid, este fluctuant, tine de structura temperamentala, motiv pentru care tehnica poligraf are cateva precautii.

“Nu se testeaza bolnavii psihic, psihopatii sau persoanele anchetate sau interogate excesiv. Cine face asta, in acest stadiu al anchetei, o face pentru rating, pentru castigare de capital”

– Concret, la ce va referiti?

– Nu se testeaza femei gravide, minori, bolnavii psihic, psihopatii fiind cel mai periculosi din acest punct de vedere, persoanele cu alcoolism cronic, nu se testeaza nici persoanele anchetate excesiv sau interogate excesiv, deoarece fixeaza reactii emotionale parazitare.

– Prin urmare, in cazul de fata, al lui Gheorghe Dinca…
– In speta de fata, opinia mea este ca acest zdruncinat nu poate face obiectul testarii poligraf in aceasta etapa si situatie. Este si anchetat exesiv, si-a fixat, cu siguranta, reactii emotionale, frici, temeri, etc si este un om care este disfunctional, defect psihic cu acte.

Daca cineva doreste sa faca testul poligraf, il va face doar pentru rating, pentru partea spectaculoasa, pentru castigare de capital, in acest haos si bezmeticeala, de incompetenta profesionala cum nu am putut vreodata sa cred ca se va ajunge.

Iar apoi se vor uita la diagrame ca mâța in calendar, nestiind cum sa le diferentieze si nestiind sa discrimineze acele categorii de intrebari.

– Care este probabilitatea ca testul sa dea randamentul scontat?

– Chestiunea aceasta cu procente mari de exactitate este o abureala, pe care o promoveaza fabricantul. Noi am obtinut marturisiri in cauze grele. Cazul de la Caracal este de aperitiv. Acestia, pe care i-am anchetat noi, au marturisit in etapa pre-test. In ceea ce ma priveste pe mine, as avea curajul sa spun ca am avut 70 la suta dintre contactele mele cu marii infractori ai acestei tari cu marturisiri complete, inaintea testarii poligraf.

– Deduc corect? Inteleg ca rezultatele testului poligraf trebuie coroborate cu probele de la dosar?

– Sigur ca da! Aceste probe poligraf nu pot constitui probe, ci ofera rezultate orientativ rezonabile, utilizate in stadiul primelor cercetari, adica selectia unor suspecti. Prin testul poligraf trebuie sa ajungi la probe.

O persoana incadrata in tipologia de psihopat poate insela detectorul de minciuni

– Spuneti-mi ceva, va rog, o persoana incadrata in tipologia de psihopat poate insela poligraful?

– Cum sa nu? Cum sa nu? Testul poligraf se prezuma a fi un aparat care te poate orienta corect, citind jocul si discriminarea reactiilor emotionale intre categoriile de intrebari. Dar, in egala masura, te avertizeaza… Un psihopat este duplicitar, intra cu usurinta in roluri, este insensibil moral, afectiv. Plus lipsa simtului rusinii si al remuscarii, agresivitate si labilitate. Le are pe toate, care pot strica o diagrama. Este vorba despre stopuri in respiratie, respiratie in trepte, accelerari si diminuari de puls si tensiune arteriala…Pot trece psihopatii, persoanele care au modificari cardiace, pulmonare, sunt convalescenti. Pot daa erori de un fel sau altul. 

– Presupun ca este important si cine interpreteaza rezultatele.

– Da, este foarte important! In 1977, cand aveam 24 de ani, am reusit sa introduc in Romania acest sistem si am avut sansa de a fi lasat singur. In sensul ca, daca lumea nu se pricepea, eu am fost lasat sa selectionez oamenii si sa raspund pentru rezultatele obtinute. Daca faceti o incursiune in trecut, nu veti gasi pile, nu veti gasi pile politice, nu veti gasi superficialitate. Veti gasi foarte multa munca.

Ce fel de intrebari se pun la anchete, in cazul testului poligraf

– Desi ati refuzat la inceput, revin si va rog, totusi, sa incercati sa ne oferiti cateva detalii legate de intrebarile care se pun si de modalitatea de interpretare.

– Spre exemplu… Ai ars cadavrul? Nu. Nu ai reactie. Ai ingropat cadavrul? Nu. Nu ai reactie. Ai aruncat cadavrul in apa? Nu. Am reactie de puls pe biocurenti. Asta se numeste varf de tensiune. In sensul ca prezentandu-i mai multe variante posibile, mi-a dat reactie in apa. In discutia post-test, discutam pe diagrame. Ii spui “intre noi doi nu exista niciun fel de secrete. Numai noi doi stim unde este cadavrul. Nu l-ai ars, nu l-ai ingropat, l-ai aruncat in apa. Fa dovada sinceritatii, ajuta ancheta, recunoaste-ti fapta”. Si ala zice “Da, domne’, l-am aruncat in apa. Haideti sa scoatem cadavrul. 

Coroborarea indicilor orientativi cu materialele probatorii clasice este un mare risc si o mare eroare. Daca probele merg spre Rosiorii de Vede si eu vin cu rezultatul poligraf, eronat, tot spre Rosiorii de Vede, l-am bagat pe ala in puscarie. Ca omul are bilete de Timisoara.

Explica de ce testul poligraf trebuie facut la inceputul anchetei si de ce se raspunde doar cu Da sau Nu la intrebari

– Deci, de ce anume este recomandat ca testul poligraf sa fie folosit la inceputul anchetei si nu la jumatate?

– Pentru ca se incarca ala emotional. Il prinde la Calarasi, ii administreaza un interogatoriu si este intrebat: “Ai omorat?”. “Nu”. Poooc. “Stii unde este cadavrul?”. “Nu”. “Plezneste-l”. “L-ai ars?”. “Nu, l-am aruncat in apa”. “Mincinosule, ma minti!”. In momentul acela, omul s-a incarcat emotional si vine si la mine la poligraf si ii pun aceeasi intrebari. Am eu certitudinea ca pe diagrame am rezultatul reactiilor emotionale la minciuna sau la incarcarea parazitar-emotionala?

– Am o curiozitate si cred ca si cititorii nostri ar putea-o avea. De ce se folosesc intrebari cu raspuns inchis, adica Da sau Nu, si nu se folosesc intrebari lungi?

– In momentul in care omul este asezat, se conecteaza degetele pentru a prinde un puls din deget, antebratul pentru a prinde manseta de tensiune arteriala, peste piept apare un burduf care conecteaza si inscrie respiratia toracica, peste abdomen se pune un captator pentru respiratia abdominala si, mai nou, senzori pentru miscari, astfel incat diagrama este foarte complexa.
Acum, sa ne inchipuim ca omul ar da explicatii sub detector. Pai, s-ar misca abdomenul, toracele, bratele si toate inscriptoarele ar interfera unele cu altele. Si, in fond, noi nu asta urmarim, ca el sa lamureasca prin vorbe.

Dezvaluie cum se face instructajul, inaintea testului poligraf

– Ce instructaj se face, inaintea unui test cu detectorul de minciuni, numit test poligraf?

– I se spune… Va rog sa luati loc, cat mai linistit, spatele drept, priviti in fata, ca si cand v-ati uita la un televizor. Cautati sa nu faceti miscari, decat daca in mod imperativ ele apar. Abtinerea nu e buna. Pai, vrea ala sa se scarpine in nas si se abtine, ca i-ai spus tu. Asta creeaza din nou tensiune arteriala. Deci, este o colaborare.

– Tot pentru ca cititorii sa inteleaga, testul poligraf se poate face oricum sau este nevoie de acceptul persoanei in cauza?

– Testul poligraf se face numai cu consimtamantul persoanei. Consimtamant informat, in care ii spui cam ceea ce am discutat noi pana acum. Cand el consimte, dupa instructaj, sa faca testul poligraf, el semneaza niste documente si face testul poligraf. Daca nu, poate sa il refuze. De fapt, poate refuza in orice moment al testarii, si atentie!, fara ca acel refuz sa permita organului de urmarire penala sa traga concluzii de incriminare. Testul poligraf este un drept, nu o obligatie.

CV TUDOREL BUTOI

Experienţa profesională

– aplicaţii in domeniul psihologiei clinice (diagnostic-evaluări, terapii scurte, consiliere de suport etc.)
– aplicaţii in domeniul psihologiei clinice si psihologiei judiciare conform competenţelor oferite de atestatele nr. 4446/23.11.2006 şi respectiv nr. 2028/12.04.2006 (rapoarte de constatare ştiintifică şi opinii de specialitate (expertize) în justiţie etc.
1998 – 2007 CADRU DIDACTIC – Profseor, conferenţiar, asistent la Universitatea „Spiru Haret” – Faculatatea de Drept si Facultatea de Sociologie-Psihologie (predare, seminarizare, aplicaţii practice, editare, cercetare ştiinţifică).
1975 – 2001 PSIHOLOG CRIMINALIST, ŞEF DE LABORATOR – expert în detecţia comportamentelor simulate şi psihologie judiciară – Serviciul CriminalisticPoliţia Capitalei.
– investigaţii psihologice (testări) – examinări de tip poligraf, elaborări de rapoarte ştiinţificotehnice, elaborări de expertize etc.
– supervizare în materia detecţiei comportamentelor simulate.
– editare cursuri, lucrări de specialitate în materie de psihologie judiciară, criminalistică,
criminologie etc.

Educaţie şi formare

1. atestat ca psiholog principal în domeniile:
– psihologie aplicată, securitate naţională – nr.4759/07.03.2007.
– psihologie clinică – nr.4446/23.11.2006.
– psihologie judiciară – comportamente simulate – nr.2028/12.04.2006.
Colegiul psihologilor din România.
2. atesta ca MEMBERSHIP – EOROPOLYGRAPH – 2006 (Asociaţia Experţilor Europeni în
Tehnica Poligraf).
Atestat ca MEMBERSHIP – APA – 2001- (Asociaţia Experţilor Americani în Tehnica Poligraf-).
3. profesor universitar conform Ord. Min. Nr. 4628/06.09.2004 pentru disciplina „psihologie juridică” din cadrul Facultaţii de Drept Bucureşti – poz. 9.
doctor în „psihologie judiciară” (Universitatea Bucureşti–diploma R/nr. 0003502,nr.2/18.12.1998).
4. absolvent post-universitar (Universitatea Bucureşti – diploma seria R/nr. 0003502, nr.
2/18.12.1998).
5. licenţiat în drept (Universitatea Bucureşti – Faculatatea de Drept – diploma nr.
47153/13.10.1981).
6. licenţiat în psihologie (Universitatea Bucureşti – Faculatatea de Psihologie – diploma nr.
16703/03.03.1973).

Competenţe şi abilităţi sociale – comunicare – cooperare, spirit de echipă, intuiţie, competitivitate, lider-iniţiator, capacitate de
convingere (persuasiune – argumentare ), exigenţă-spirit justiţiar etc., ca profesor şi psiholog
criminalist (predări-seminarizări, interogatorii, investigaţii psihologice etc.)

Competenţe şi aptitudini organizatorice
– elaboararea lucrărilor de specialitate
– elaboararea rapoartelor ştiinţifico-tehnice şi a expertizelor de specialitate (psihologie judiciară şi criminalistică)
– organizarea şi desfăşurarea (monitorizarea) cursurilor de specializare în tehnica poligraf şi
tehnicile profiler (competenţe şi aptitudini dobândite ca psiholog criminialist şi profesor).

Competenţe şi aptitudini tehnice Tehnica poligraf – specialist-expert cu atestate recunoscute naţional şi internaţional

 

.


Fanatik.ro


Ce PENSIE incasa Gheorghe Dinca de la statul roman! Nu mai muncea de 18 ani!


Fanatik.ro


Mărturii CUTREMURATOARE! Fata lui Dinca le-ar fi spus italienilor ca le face rost de FETE! Italienii sunt de acord să vorbesca


Stirile PRO TV


Cum a fost găsită adolescenta care a dispărut luni, în Iași

Sursa

قالب وردپرس

Da mai departe
0Shares