Ele vor elibera carbon și efectele ar putea fi devastatoare

Da mai departe
0Shares

Incendiile de pădure mistuie resursele verzi ale planetei de câteva săptămâni. În jurul lumii, păduri ard în Siberia, Amazon, Alaska, Groenlanda şi Insulele Canare, scrie Vox. Supravieţuirea planetei noastre devine incertă în condiţiile în care principalele noastre surse de oxigen se fac scrum în mod accelerat. Csibi Magor, fost director executiv al WWF, a explicat pentru Digi24.ro că efectele ar putea fi devastatoare. 

Peste 54 000 de kilometri pătraţi de pădure au izbucnit în flăcări în Siberia în această lună, cel mai prost an al Rusiei în ceea ce priveşte incendiile de pădure. Fumul rezultat din aceste incendii a ajuns chiar să acopere mari părţi ale ţării, inclusiv oraşe mari precum NovoSibirsk şi au trecut Oceanul Pacific şi au ajuns în Statele Unite.

Luni, incendiile de pădure din Insulele Canare au forţat peste 8000 de persoane să fugă de pe teritoriu. În weekend, noi incendii au izbucnit în Alaska, o premieră pentru statul american care nu se confruntă, în general, cu un sezon al incendiilor atât de lung.

Nici Groenlanda nu o duce prea bine – săptămâna trecută, pompierii au încercat să oprească un incendiu de pădure care se extindea rapid înspre o zonă populată. Dacă nu va fi stins, autorităţile se tem că incendiul ar putea să ardă în continuare până la iarnă, alimentând topirea accelerată a gheţii de pe insulă provocată de temperaturile record din această vară.

California, una dintre regiunile celebre pentru incendiile sale de vegetaţie, cunoaşte un an mult mai liniştit prin comparaţie.

Dar poate cel mai alarmant dintre exemple este cel al Pădurii Amazoniene, cea mai mare pădure tropicală a lumii. O regiune cu ploi torenţiale atât de frecvente încât incendiile de pădure sunt nemaivăzute. Până acum. Focul arde cu o asemenea intensitate de atât de multe zile în Pădurea Amazoniană încât fumul rezultat a ajuns să acopere Sao Paulo, cel mai mare oraş al Braziliei.

Statul brazilian Amazonas a decretat starea de urgenţă. Multe dintre aceste incendii sunt consecinţă căldurii excesive şi al uscăciunii aerului în multe părţi ale lumii în acest an. În cazul Pădurii Amazoniene, arată cât de rapid şi de radical a schimbat omenirea planeta în ultimii ani.

Administraţia Naţională a Oceanelor şi Atmosferei (SUA) a lansat un raport săptămâna trecută, în care se arată că luna iulie a acestui an a fost cea mai caldă lună iulie consemnată. În top 5 s-au aflat lunile iulie, consecutive, din ultimii 5 ani.

Temperatura medie globală luna trecută a fost cu aproape un grad peste media secolului trecut.

Nu e vorba, însă, doar de emisfera nordică, unde este vară în acest moment, ci de toată planeta. Temperatura medie globală luna trecută a fost cu aproape un grad peste media secolului trecut.

Olanda Germania şi Belgia au cunoscut temperaturi record în acest an. Parisul a înregistrat cea mai crescută temperatură a sa, 42,55 grade Celsius. Părţi ale Poloniei, Cehiei şi Spaniei au trecut, de asemenea, prin călduri sufocante.

Toate aceste elemente fac puţin surprinzătoare incendiile masive de păduri care au loc peste tot în jurul lumii. Mai mult, Alaska şi Insulele Canare au suferit şi secetă severă în acest an. În mai, Alaska a raportat condiţii de secetă „extremă”, pentru prima oară în istoria statului. Aceste condiţii de vreme sunt cele cunoscute pentru faptul că exacerbează incendiile de vegetaţie. Căldura puternica şi umiditatea scăzută produc uscarea vegetaţiei. Însă oamenii au un rol cheie în distrugerile care au loc recent.

În multe ecosisteme, incendiile de pădure şi vegetaţie sunt un fenomen esenţial, natural şi necesar. Ele elimină vegetaţia descompusă, aduc nutrienţi în sol şi ajută anumite plante să germineze. În ultimii ani, însă, omenirea a reuşit performanţa de a accentua distrugerile provocate de aceste incendii. Suprimarea incendiilor naturale a permis ca vegetaţia uscată să se acumuleze.

Activitatea omului schimbă clima, ceea ce face ca multe păduri să se încălzească şi să se usuce

Activitatea omului schimbă clima, ceea ce face ca multe păduri să se încălzească şi să se usuce. Iar multe dintre incendii sunt provocate accidental de linii de înaltă tensiune sau chiar incendiere voluntară.

Pădurea Amazoniană este în general atât de umedă încât incendiile naturale sunt imposibile. Focul este aprins de oameni – fermierii folosesc tactica tăierii şi incendierii pentru a produce mai mult spaţiu agricol, deşi astfel de activităţi sunt ilegale în Brazilia în această perioadă a anului din cauza riscului de incendiu.

Operaţiunile ilegale de tăieri de arbori în Brazilia sunt, de asemenea, notorii pentru faptul că ard păduri pentru a-i forţa pe indigeni să părăsească zonele în care vor să defrişeze. Pădurea Amazoniană suferă un număr record de incendii în acest ani, 72 843 au fost raportat până acum, o creştere cu 84% faţă de anul trecut.

„Nu este nimic anormal cu privire la clima din regiunea Amazonului în acest an. Ploile au fost doar într-o uşoară descreştere, însă nu există încă indicii de alarmă. Uscăciunea aerului ar putea, cu siguranţă, să creeze condiţii favorabile izbucnirii incendiilor de pădure, însă incendiile care au apărut în ultimele săptămâni sunt opera oamenilor”, declară Alberto Setzer, cercetător la Institutul Naţional pentru Cercetarea Spaţiului.

Sursa incendiilor din Pădurea Amazoniană nu este încă cunoscută, iar guvernul Braziliei şi preşedintele său de extremă-dreapta, Bolsonaro, sunt puţini interesaţi să o afle. Predecesorul lui Spetzer la conducerea centrului de cercetare a fost concediat tocmai pentru că agenţia a raportat o creştere de 88% în tăierile ilegale de pădure în Amazon.

Pădurea Amazoniană a fost defrişată în procent de 15%. La 25%, se va transforma în savană

Preşedintele Braziliei spune că rapoartele care atrag atenţia asupra tăierilor sunt „pline de minciuni”. Miercuri, a acuzat organizaţiile non-guvernamentale că ar fi pornit incendiile pentru că guvernul le-a retras finanţarea. Nu a furnizat nicio dovadă în sprijinul acestor afirmaţii.

Tăierile masive de pădure au consecinţe semnificative – fără arborii care să ancoreze solul şi să-i păstreze umiditatea, vegetaţia de dedesubt se usucă ceea ce îi măreşte capacitatea de ardere. Arborii evaporă, de asemenea, cantităţi mari de apă şi emit chimicale care o fac să se condenseze, ceea ce ajută pădurea tropicală să-şi genereze propriile precipitaţii.

În acest moment, Pădurea Amazoniană a fost defrişată în procent de 15%, iar cercetătorii se tem că atunci când acesta va ajunge la 25% nu vor mai fi suficienţi copaci pentru a menţine ciclul apei în pădurea. Atunci, regiunea va trece de punctul fără de întoarcere şi se va degrada până va ajunge o savană.

Consecinţele pentru restul lumii sunt extrem de importante. Pădurea Amazoniană produce cantităţi imense de oxigen, iar vegetaţia sa păstrează miliarde de tone de carbon care ar putea să se oxigeneze şi să devină gaze cu efect de seră.

Ce spun specialiștii: Toate aceste lucruri puse împreună pot însemna un efect devastatator

Csibi Magor, fost director executiv al WWF, a detaliat pentru Digi24.ro efectele dipariției pădurilor la nivel global:

”În Amazon sunt foarte puține ferestre care permit ca un foc să poată să se extindă. Având în vedere că acolo există un climat destul de umed, lucru care e descris și de NASA acest lucru.

Această scurtă perioadă mai uscată e exploatată de fermieri ca să faciliteze accesul la teren agricol pentru animale.  Din păcate, acest fenomen a fost extrem de încurajat de actualul președinte și aici e un punct foarte important – câteodată ne jucăm cu votul dar aici vedem foarte bine unde putem ajunge în momentul în care ajung oameni nepregătiți sau care au interese sau care nu gândesc pe termen lung.

Efectele pe termen mediu și lung sunt foarte greu de prezis și nu cred că sunt nici de către specialiști foarte ușor de prezis. Știm deja că în momentul în care arde Amazonul, în momentul în care arde Siberia, pe lângă faptul că sunt locuri care au capturat cantități mari de dioxid de carbon, o altă problemă e că se mai reduce din biomasa care e capabilă să captureze carbon.

E o mare diferență între pădurile plantate și pădurile naturale. Pădurile naturale au o capacitate mult mai dezvoltată pentru că nu vorbim doar de copaci ci de un ecosistem format în sute de milioane de ani. Deci în momentul în care se reduc aceste ecosisteme, capacitatea de absorbție a carbonului va fi mai mică. În același timp, și aici vine o partea mai îngrijorătoare: aceste ecosisteme au reținut și rețin foarte mult carbon. În momentul în care ard, acest carbon se reeliberează în atmosferă iar asta se adaugă la efectul gazelor de seră. 

Mai mult, cu cât avem mai mult CO2 în atmosferă se schimbă inclusiv comportamentul plantelor. Plantele, mai ales în pădurile ecuatoriale, care fac fotosinteză în timpul zilei și respirație pe timpul nopții, se pare că ciclul de fotosinteză se reduce, ciclul de respirație se prelungește iar asta face ca acest păduri să devină nu un loc de a capta carbon ci un loc de eliberare netă a carbonului. Toate aceste lucruri puse împreună pot însemna un efect devastatator care în acest moment e incalculabil. Din păcate, și la noi se vor simți efectele.

Nu cred că putem să reducem problema atât de mult, să ne referim doar la păduri, pădurile sunt doar un element. În Siberia vorbim inclusiv de permafrost, de niște gaze reținute în subteran, de foarte multe fenomene și foarte complexe. Ceea ce știm este că în acest moment nu ne permitem să pierdem păduri. Ecosistemul este extrem de fragil în acest moment, vedem că nu putem controla fenomenele, vedem că recordul de căldură se ridică în fiecare an, vedem fenomene meteo extreme. Ar trebui să încercăm să restaurăm, să construim ecologic niște zone. Din păcate nu suntem încă acolo, trendul este încă acela al distrugerii mediului, care se intensifică și se cuplează și cu un curent de distrugere naturală a mediului pentru că cu cât această balanță a naturii e mai dezechilibrat cu atât ecosistemul e mai vulnerabil. 

Dincolo de păduri știm foarte bine că deja s-a declarat și e un lucru necunoscut că coralii vor dispărea în următoarea perioadă, adică nu mai putem opri dispariția lor. În cazul lor vorbim, din nou, de o capacitate de a stoca carbon foarte ridicată. Toate aceste lucruri vor face ca nota de plată de la final să fie foarte mare. Sperăm încă că o vom putea duce, dar devine din ce în ce mai incert, mai ales când vedem leadership-uri care încurajează în continuare distrugerea naturii.”

 

Sursa

قالب وردپرس

Da mai departe
0Shares