De ce a fost condamnata pe viata criminala de la metrou

Da mai departe
0Shares

Magdalena Serban, femeia care a impins o tanara pe sinele de metrou, a dovedit coerenta si premeditare, comportamentul postfaptic relevand capacitate de aparare si de a-si sustine interesele, arata o expertiza psihiatrica realizata in acest caz.

Rezultatele acestei expertize sunt citate in motivarea Curtii de Apel Bucuresti, care a condamnat-o pe Magdalena Serban la inchisoare pe viata. Sentinta a fost data in martie 2019 si este definitiva. Practic, magistratii au mentinut decizia dictata de Tribunalul Bucuresti in octombrie 2018.

Acuzatiile pentru care a fost gasita vinovata: tentativa de omor si omor calificat.

Magdalena Serban a fost obligata la tratament medical pana la insanatosire sau pana la obtinerea unei ameliorari care sa inlature starea de pericol.

Inculpata si-a ales victimele si a folosit elementul surpriza, actionand pe peronul de metrou, la o ora de varf si in statii intens circulate si aglomerate, rezultatul actiunilor sale avand un impact social pronuntat, producand panica si oroare in randul calatorilor celui mai folosit mijloc de transport in comun,” motiveaza Curtea de Apel Bucuresti de ce a dat aceasta sentinta.

Faptele

In 12 decembrie 2017, Magdalena Serban a impins-o pe Alina Ciucu de pe peron pe sinele de metrou de la statia Dristor 1, iar cand aceasta a incercat sa se agate de marginea peronului, a lovit-o cu piciorul in cap.

Tanara a fost lovita de trenul ce intra in statie si a decedat.

Anterior, femeia a incercat sa impinga o alta persoana in fata metroului, pe Alexandra Costache, insa tanara a reusit sa se opuna si sa se salveze.

“A avut discernamant”

Magistratii Curtii de Apel Bucuresti citeaza concluziile raportului de expertiza medico-legala psihiatrica avizat de Comisia de avizare si control din cadrul Institutului National de Medicina Legala “Mina Minovici.”

Acesta a relevat ca Magdalena Serban prezinta, in esenta, “tulburare mixta de personalitate cu manifestari antisociale si heteroagresivitate“, personalitate structurata dizarmonic, cu accentuate tendinte instabil-impulsive si antisociale si “a avut pastrata capacitatea psihica de apreciere critica asupra continutului si mai ales asupra consecintelor social negative ale faptelor pentru care este cercetata si fata de care discernamantul a fost pastrat.”

Problemele psihice au fost avute in vedere de instanta, atunci cand a decis obligarea la tratament medical pana la insanatosire sau pana la obtinerea unei ameliorari care sa inlature starea de pericol.

De ce condamnarea pe viata

Magistratii sustin ca sentinta detentiunii pe viata are ca efect eliminarea din viata sociala a Magdalenei Serban cel putin 20 de ani, “ca masura de aparare a societatii de un potential factor criminogen.”

Potrivit Codului Penal, condamnatii pe viata se pot libera conditionat dupa ce au executat efectiv 20 de ani de detentiune, daca au avut o buna conduita pe toata durata executarii pedepsei si au achitat toate obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare.

“In raport cu pericolul social deosebit de accentuat al infractiunilor comise si luand in considerare incapacitatea atitudinala a inculpatei de a se adapta la regulile impuse de ordinea sociala data, Curtea, in acord cu judecatorul din prima instanta, apreciaza ca pedeapsa detentiunii pe viata raspunde, in mod riguros, criteriului de proportionalitate cu vinovatia inculpatei, astfel ca nu se justifica alegerea pedepsei alternative, cu inchisoarea pe o durata determinata.

Pedeapsa detentiunii pe viata este o pedeapsa cu privare de libertate pe durata nedeterminata ce are ca efect eliminarea din viata sociala a infractorului pentru cel putin 20 de ani, ca masura de aparare a societatii de un potential factor criminogen.

Ea are un puternic caracter intimidant si de exemplaritate in sensul prevenirii generale a infractiunilor deosebit de periculoase.

Prin urmare, Curtea apreciaza ca, in speta, pedeapsa detentiunii pe viata este singura in masura sa realizeze efectiv si eficient rolul si functiile pedepsei astfel ca apelul declarat de inculpata cu privire la acest aspect este vadit nefondat,” motiveaza Curtea de Apel Bucuresti.

In timpul procesului, Magdalena Serban ceruse o pedeapsa mai mica si a spus ca faptele au fost comise din cauza afectiunilor sale psihice, iar mijloacele folosite au fost la intamplare.

Fostul iubit al victimei n-a primit daune morale

Curtea de Apel Bucuresti a mai decis ca Magdalena Serban sa plateasca daune de 30.000 de euro catre Alexandra Costache, prima fata pe care a vrut sa o impinga in fata metroului. Aceeasi suma fusese stabilita si de Tribunalul Bucuresti.

In cazul fostului prieten al Alinei Ciucu, instanta nu a fost de acord cu plata unor daune morale. Asta dupa ce Tribunalul Bucuresti stabilise initial suma de 30.000 de euro.

“Chiar daca acesta a fost afectat in plan moral de moartea victimei, cu care se afla intr-o uniune consensuala, de circa 3 ani de zile, suferintele cauzate de decesul intempestiv al persoanei iubite nu pot fi compensate valoric, condamnarea inculpatei la pedeapsa maxima pentru crima comisa fiind, eo ipso (tocmai de aceea- n.red.), suficienta.

Curtea are in vedere natura daunelor morale, fiind vorba exclusiv de daune morale de afectiune care presupun o probatiune mai riguroasa a intensitatii suferintelor fizice ceea ce, in speta, nu s-a realizat,” explica Curtea.

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa

قالب وردپرس

Da mai departe
0Shares